Prima dată când am experimentat o variantă mult mai simplistă a conceptului airsoft, a fost acum câțiva ani, la Lepșa. Ne-am adunat o mână de oameni (vara sunt mulți voluntari faini acolo), ne-am împărțit în două echipe, iar scopul jocului era să ne eliminăm adversarii. Nu aveam arme pe care să le împărțim frățește la începutul jocului, ci trebuia să le confecționăm singuri și să improvizăm mult. Între timp, aveam nevoie și de o strategie foarte bună și de locuri unde să ne ascundem. Aveam un mare bonus în acest sens: cabana beneficia de mult teren și tot felul de anexe. Cam așa arată locul unde ne-am făcut de cap cu acest minunat și epuizant joc.
Să vă spun că noi jucam asta pe la 2 am, când toți oamenii normali dormeau și când tot felul de lighioane veneau în vizită la noi? Mda, acest lucru făcea jocul mai palpitant, atât de palpitant încât echipa mea mereu pierdea. Asta pentru că mă sperii destul de ușor și țip. Echipa adversă trebuia doar să aștepte vreo 15 minute după ce începeam jocul și mă găseau imediat: ba mă împiedicam și mă apuca o criză de râs; ba dădeam nas în nas cu caii lăsați liberi prin curte pe timpul nopții; ba dădeam peste furtunul de apă și credeam că-i vreun șarpe..și lista poate continua.
Acum, dacă ar fi să joc un airsoft pe bune, tot locația asta aș alege. Bine, poate că l-aș juca pe timp de zi, ținând cont de faptul că acest joc presupune să ai niște replici de arme, muniție și, pe deasupra, trebuie să mai și țintesc adversarii.
Airsoft-ul este un joc cu o tentă militară, un fel de counter strike în lumea reală. Este o variantă super faină și deloc costisitoare de a-ți petrece timpul liber. La prima vedere, pare a fi un joc haotic: alergi, te ascunzi, tragi cu arma în stânga și-n dreapta. Dar nu e chiar așa. Trebuie să ai o strategie foarte bine gândită și un plan pe care să-l urmezi cu exactitate. Trebuie să comunici în permanență cu coechipierii și, dacă e cazul, să le acoperi spatele.
Sursă foto: blogalinitiative.ro
Cum ar arăta jocul perfect? O combinație de fete și băieți. Dacă echipele ar fi formate numai din fete, este foarte posibil să nu aibă loc nici un „război” pentru că discută, și iar discută și rediscută cea mai bună strategie, cel mai eficient plan de acțiune, ar despica firul în n părți egale până când..s-ar plictisi. Dacă echipele ar fi formate numai din băieți, jocul e posibil să se transforme într-un catwalk al talentelor: cea mai șmecheră replică, cea mai bună țintire, cea mai spontană lovitură, cel mai nu-știu-cum plan, etc..
Deși este doar un joc, nu îl recomand în team building-urile în participanții nu se prea cunosc. Munca în echipă și comunicarea eficientă sunt două aspecte esențiale ale airsoft-ului. Ezitarea, neîndemânarea, lipsa de ageritate sau un moment de neatenție pot fi doar începutul unui adevărat conflict.
Oriunde alegeți să jucați airsoft, nu trebuie să uitați că trebuie să vă distrați. Dacă-l transformați în competiție, mai degrabă vă apucați de croșetat. Sau de mâncat semințe. Sau..de aruncatul cu privirea.
Sper să am șansa de a juca airsoft cu prietenii. Este o idee super faină de a ieși din rutină.
Voi ați jucat airsoft? Aveți sugestii/ tips-uri de care ar trebui să țin cont?
xoxo