De vorbă cu Mihaela Tatu

„Nu îmi pierd timpul să mă caut pe Google! Nici nu am dat vreodată căutare pe Google despre mine!”

În primul rând doresc să vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația mea și că v-ați făcut timp pentru acest interviu. Sunt onorată să vă cunosc personal, după ce v-am urmărit atâția ani în mediul online și la TV. Știu că v-ați început activitatea în radio. Vă mai amintiți cum a fost prima zi?

În primul rând, împlinisem în 7 aprilie 30 de ani și în 8 noiembrie, adică de la aniversare până la onomastică (pentru că în 8 noiembrie sunt Arhanghelii Mihail și Gavril), m-am hotărât că plec să spun povești copiilor în radio. Bineînțeles că am dat o probă, așa cum am dat și când am ajuns în toate posturile de televiziune, și m-am dus că eu vreau să spun povești! M-au pus să citesc niște lucruri și au ajuns la concluzia că am o voce minunată. M-au luat pentru programul de dimineață. 

O lungă perioadă de timp a fost copleșitor, să pot să vorbesc, să știu că mă aude un oraș întreg…Atunci am adus un suflu nou în radio pentru că am vorbit zâmbind. Și limba română cu adevărat corect se vorbește cu comisurile gurii ușor ridicate. Adică cu fața ca într-un zâmbet. Pentru că una e să îți spun „Mă bucur, Alina, că te văd. Haide să luăm interviul” și alta este să spun „Mă bucur, Alina, că te văd. Hai să îmi iei interviul” – aici a exemplificat. I am sorry că nu puteți auzi și voi. Vezi? Se simte diferența. Tocmai de aceea le recomand tuturor participanților la cursurile mele de public speaking să răspundă la telefon zâmbind. 

După o anumită perioadă de timp, am învățat să cunosc toate sculele și mixerul pentru că pe vremea mea nu aveam CD-uri. Aveam casete, le învârteam cu creionul, nu vrei să știi. Când am reușit să ajung la concluzia despre mine că știu să țin emisia, în weekend, pentru că știam că în weekend oamenii se trezesc târziu. Așa că dimineața puteam să fac practică. Prietena mea cea mai bună a fost de serviciu peste noapte și dimineață i-am spus: „te rog frumos, stai acolo lângă mine, eu mă așez la microfon, mi-am pregătit o piesă de a lui Beattles, mi-am pregătit pe o bucată de hârtie textul, am potrivit-o și am făcut așa. M-am uitat în față, m-am uitat la buton, am ridicat căile, m-am așezat lângă microfon și am zis ăăăă, da! Cami a venit lângă mine pentru că era pauză pe post, a dat drumul la tot și eu m-am dus ață la toaletă pentru că m-am stricat la burtă într-o fracțiune de secundă din cauza emoțiilor. Și asta se întâmpla la treizeci de ani!

Așa că știu cum e cu începutul, cu emoțiile de la început. În schimb mai știu că mi-am dorit să fiu foarte bună. Și atunci când îți dorești cu toată ființa să fii bun, nu contează. Aia a fost la început, dar am făcut tot ce mi-a stat în putință să devin foarte bună. De asta am luat și locul doi pe țară pentru cea mai bună voce feminină! 

Felicitări!

Mulțumesc! Asta a fost pentru că m-am străduit să fiu foarte bună. Și de acolo, mi-am dorit să fac televiziune și nu pentru ca să fiu văzută, ci pentru că se plătea mai bine. Iar eu avea familie! Și pentru că m-am străduit să fiu foarte bună, m-au luat cei de la televiziunea națională. Iar pentru că lucrurile s-au întâmplat de curând, proba pentru talk show am dat-o cu Andrei Gheorghe care mi-a zis: „Știi de ce îmi place, tu, de tine? Pentru că ești vie! Ești vie, fată! Ești vie!”

Cred că acesta este cuvântul care v-ar descrie cel mai bine. Sunteți vie!

Da, pentru că prețuiesc viața, o prețuiesc cum nu îți imaginezi! O prețuiesc!

Știu că în televiziune ai lucrat mai mult timp decât în radio. 

Deci eu am început la 30 de ani cu media și am terminat în 2012. 

Hehehe, mulți ani! Ce v-a plăcut mai mult, radio-ul sau televiziunea?

Radio-ul. Nici nu se compară! La radio e mai intimă relația cu ascultătorul! Trebuie să-i transmiți o stare de spirit prin intermediul vocii și atunci nu prea contează cum arăți. Nu trebuie să fii machiată, aranjată, slab, gras. Acolo trebuie să fii doar informat și să îți pese de cel căruia îi vorbești! Și nu vorbești doar ca să spui, ci vorbești ca să transmiți! Dacă nu vorbești pentru a transmite, atunci e egal cu zero!

După ce ați demisionat de la televiziune, nu v-a fost dor? Acum, nu vă e dor?

Ba da, mi-a fost. În schimb eu am plecat din cauza acelor probleme de sănătate peste care am trecut și mi-am luat o pauză de doi ani gândindu-mă „dacă mori mâine? că e firesc, e singura certitudine.” Nu îmi bifasem niște dorințe pe care le aveam și mi-am luat o pauză de doi ani să călătoresc. Mie îmi place să călătoresc. Vreau să cunosc de ce alte popoare de pe globul ăsta gândesc altfel. De ce alte popoare reacționează altfel. De ce viața lor este altfel, că doar nu e din cauza condițiilor sociale, istorice, poziției pe glob. Bănuiesc că au avut un trecut. Ce anume le determină ca ele să aibă un alt fel de a judeca?

Și ați găsit răspuns?

L-am găsit! L-am găsit în foarte multe țări. Dacă eu sunt acum cum sunt, e pentru că am aplicat ceea ce am învățat la alții! Și ceea ce mă definește și ce mă diferențiază de alte ființe care poate au făcut sau au avut vieți asemănătoare este că diferența dintre a fi informat și a-ți păsa cu adevărat de viața ta este acțiunea. Și eu am aplicat ceea ce am învățat!

„Eu fac yoga de 12 ani și e bine să spui, să gândești și să acționezi într-o concordanță și într-o armonie. Dorm cu capul liniștit pe pernă, ești în tihnă și armonie cu tine, ești inspirat. Așa stau lucrurile!”

Ați trecut la profesia de trainer. Cum a fost această schimbare?

Îmi place! Am avut un club pentru copiii, un After Hour. Dry Kinder s-a numit. A fost una dintre marile mele bucurii, pe lângă a călători sau a îmi crește caii. Am avut calul meu! Pe lângă a tunde și a coafa, bucuria mea a fost să predau copiilor. 

Care este cea mai neobișnuită/inedită abilitate pe care o aveți?

Sunt comunicator prin excelență. Și sunt vie! (râde). Am priză. Sunt entuziastă, optimistă. Nu pozitivă, mă trezesc și am și eu temerile mele. În schimb, sunt optimistă și am iubire față de viață! Îmi e drag de viața mea! 

Aveți un simt al umorului foarte bine dezvoltat. V-ați gândit la o carieră în stand up?

Umorul te ține. Multe dintre situațiile dramatice prin care am trecut, le-am trecut cu simțul umorului. Eu în training-urile mele fac stand up comedy. Sunt un trainer altfel, nu respect acele reguli. Oamenii se simt bine și întotdeauna rămân cu informații multe și în egală măsură învață să vorbească. 

Sunteți un model pentru multe dintre tinerele din ziua de azi, și nu numai. Au fost persoane în viața dvs. care v-au inspirat? 

Toată viața! Hedi mă inspiră, voi mă inspirați prin entuziasmul cu care organizații chestii. Știi care e baiu? Eu nu pot să spun decât că am învățat de la fiecare câte ceva, de la fiecare iau câte ceva. Cum se mișcă un om, cum gândește, cum reacționează, cum și-a ordonat viața sa, principii de viață. Nu pot să spun că am avut un sigur model. Sunt conștientă de faptul că întâlnirile nu sunt întâmplătoare și dacă îmi intră în viață cineva, stau să gândesc ce trebuie să dau și, mai ales, ce pot să iau.

Dacă ar fi să vă întâlniți cu Mihaela Tatu la 20 de ani, ce sfat i-ați da acum?

Mihaela Tatu la 20 de ani a fost o gâscă. Impulsivă. Știi ce aș face cu Mihaela Tatu de la 20 de ani? În primul rând, aș trimite-o la teatru, așa cum a vrut ea să facă. În al doilea rând, aș da-o la sport. Nu aș mai lua-o de la sport așa cum a făcut mama ei. Pentru că Mihaela Tatu are mai multă energie decât un om obișnuit și trebuia să facă, trebuia să consume. Cred că ar fi ajuns un sportiv de performanță!

În ce constă puterea dvs.?

În iubirea față de viața mea și față de propria mea ființă. Deci îmi e drag de mine de nu mai pot! Și fiecare zi o consider un dar pe care îl primesc. Îmi e drag ce fac. Și simțul umorului mă face puternică!

Dar libertatea dvs.?

Să poți să pleci oricând, oriunde. Să poți să spui ceea ce gândești, diplomat și persuasiv. Să fii capabil să îți alegi partenerul de viață și prietenii în funcție de valorile tale!

„Eu muncesc, muncesc, muncesc și îmi iau o lună pauză. Uite, în mai, sunt la fiica mea în Berlin și apoi în Bali. Și trag tare în această perioadă după aceea. Iar muncesc două, trei luni, iar plec o lună în vacanță! Am simțit gustul libertății, nu îmi mai vine să stau legată de glie. Mai întrebat de televiziune, nu mai pot face emisiuni.”

Vă căutați pe Google?

Dacă mă caut pe Google? Cum să mă caut pe Google? 

Să vedeți ce informații găsiți despre dvs.. 

Nu am eu timp de prostii! (râde). Nu, nu! Chiar nu. Și să îți spun și de ce. Sunt atâtea fete tinere care își doresc un serviciu, să acceadă profesional încât calcă pe oameni, fără să gândească o clipă că tot ceea ce fac se vor întoarce împotriva lor. Păi îți dai seama dacă sunt aduse în starea în care să mintă despre oameni, sunt niște nefericite. De mult nu mai contează ce se scrie. Oamenii care mă cunosc știu cine sunt, sunt în zona mea. Nu îmi pierd timpul să mă caut pe Google! Nici nu am dat vreodată căutare pe Google despre mine! Uite, o să intru să văd! 

To be continued!

xoxo

Sursă foto: Facebook Mihaela Tatu