Căci te-am iubit prea mult…

Sunt  o femeie care te-a iubit prea mult. Sunt o femeie căreia i-a păsat de tine, de problemele cu care te confruntai şi de dilemele pe care le aveai. Te-am iubit atât de mult încât voiam să fac parte din viaţa ta, să fiu cea mai importantă persoană din viitorul tău. Am vrut să te cunosc aşa cum eşti, cu bune şi cu rele, fără să judec.

Te-am iubit prea mult încât am luat inițiativa şi ți-am dezvăluit tot ce simțeam pentru tine, crezând că poate nu ai curaj suficient să faci primul pas. Mi-an dorit atât de mult să petrec o zi alături de tine încât mi-am luat un bilet special să te văd şi nu de dragul Londrei. M-am încăpățânat atât de mult să te înveselesc încât am făcut acel stupid clipuleț pe care l-ai primit pe e-mail. Am fost atât de sigură că vom fi fericiți împreună încât m-am oferit să te ajut să-ți rezolvi problemele.

Dragul meu, în tot acest timp m-am transformat în psihologul tău şi nu în persoana de care aveai tu nevoie. Am greşit căci te-am forțat să te fixez, când tu pur şi simplu nu aveai chef să te cunoşti mai bine. Cred că aveai nevoie doar de o gură de aer proaspăt în viața ta monotonă pe care o duceai. Îmi pare rău că am încercat să te educ, când tu aveai nevoie doar de un umăr pe care să plângi.

Sunt o femeie care a făcut greşeala să te iubească prea mult când aveai nevoie doar de un alt joc.