Seara de luni a fost dedicată filmelor. De această dată am ales să vizionez Downsizing. Un film care se vrea a fi comedie, dar care, din punctul meu de vedere, nu e absolut deloc amuzant. Asta dacă nu cumva vi se pare normal ca să râzi 5 minute la un film de comedie care durează 135 de minute!
Așa cum titlul filmului sugerează, Downsizing promovează un concept nou: de a micșora oamenii. Astfel că, un om care trecea prin procesul de micșorare ajungea la dimensiunea standard de 13 cm. Această descoperire revoluționară a venit din partea unor oameni de știință din Norvegia ca soluție pentru poluarea și suprapopularea planetei. Idee foarte bună de film, prezentată foarte prost în Downsizing.
Oameni alegeau să devină mici din două motive: ecologice sau financiare. Unii voiau să protejeze mediul și să salveze planeta, pe când alții doreau să ajungă bogați peste noapte. Stresul și neajunsurile cotidiene au fost cele care l-au determinat pe Paul Safranek (Matt Damon) să devină, împreună cu soția lui, mic. Procesul în sine era destul de simplu și în câteva ore puteai să ajungi la înălțimea de 13 cm! Trebuie specificat faptul că acest proces era ireversibil. Odată ce alegeai să devii mic, nu te mai puteai întoarce la înălțimea inițială!
Am vrut să vizionez acest film încă din momentul în care am văzut trailerul, dar am rămas dezamăgită. Mă așteptam la o comedie excepțională – căci așa reiesea din trailer – și nu la o comedie eșuată, banală. Scenariul a fost genial, actorii au fost și ei buni așa că nu îmi explic de unde acest fail. Mi-a plăcut faptul că Alexander a surprins mai multe tipologii de oameni și acest lucru a dat dinamism filmului. Pe de altă parte, cred că dacă Dusan (Christoph Waltz) ar fi fost personajul principal, filmul ar fi fost o comedie în adevăratul sens la cuvântului. Și menajera vietnameză Ngoc Lan Tran (Hong Chau) a fost foarte carismatică și a adus un mare plus filmului.
Paul mi se pare prea cuminte pentru a fi personajul principal, dar cumva are sens. Deși este de acord să devină mic, îi este greu să se adapteze la noua viață după ce află că soția lui nu și-a respectat partea sa din pactul făcut. Astfel că, proaspăt mutat, divorțat și mic, Paul își cam urăște viața și devine ursuz. Asta până când ajunge la o petrecere extravagantă dată de către excentricul Dusan. Acea pretrecere marchează, într-un fel, noul început al vieții lui Paul.
În dimineața următoare o întâlnește pe una dintre menajerele lui Dusan, Ngoc Lan Tran și se oferă să o ajute să obțină o proteză nouă pentru piciorul ei. Cam acesta este momentul în care ideea de mini-oameni dispare și fimul ia cumva o altă întorsătură. Devine un fel de dramă, dar într-o notă ușor optimistă. Ideea e că trecerea aceasta de la un gen de acțiune la alta te bulversează și îți stârnește sentimente contradictorii. Ba scena e comică, ba îți curge o lacrimă, ba ești indignat. Mi-ar fi plăcut să fie accentuat mai mult ideea de micșorare a populației pe întreg parcursul filmului, nu doar la început.
Spre final, acțiunea filmului devine ușor tragico-dramatică și super previzibilă. Iar sfârșitul, acela poate fi numit orice, dar nu sfârșit.
Downsizing este un film interesant, dar nu prezintă nici 5% din umorul trailer-ului. Filmul a apărut în cinema de pe 12 ianuarie, deci încă îl puteți viziona pe marile ecrane!
Câți dintre voi l-a vizionat? Ce părere aveți și care e personajul vostru preferat? Al meu e Christoph Waltz, cu siguranță!
xoxo
Titlu original / in limba romana: Downsizing / Mini-oamenii;
Regie: Alexander Payne;
Scenariu: Alexander Payne, Jim Taylor;
Distributie: Matt Damon, Christoph Waltz, Hong Chau;
Durata: 135 min.;
Productie: Paramount Pictures, Ad Hominem Enterprises, Annapurna Pictures;
Data premierei in Romania: 12 ianuarie 2018;
Distribuit in Romania de: Ro Image 2000, Prorom;
sursă foto: youtube.com
Personaj preferat adica cel mai putin antipatic?
In cazul tau, da! :)) Shoot!
Nu l-am vazut si daca spui ca nu e comedie-comedie nici nu cred ca voi merge sa il vad.
Mda, nu vei rade cu lacrimi.
Mie mi-a placut menajera vietnameză, Ngoc Lan Tran. Daca macar 10% din populatia lumii ar proceda ca ea, lumea ar fi mult mai buna. M-am bucurat ca Paul s-a intors si a ramas cu ea. Filmul e dragutel, are imagini frumoase si ceva idei interesante. M-a impresionat scena in care oamenii priveau pentru ultima data soarele.
Si mie mi-a placut scena aceea, o priveliste awesome. 🙂
Nu l-am văzut
Nici nu ai pierdut multe! 😀
Nu am vazut filmul dar nu imi pare rau din cate am citit aici.
Difera mult cartea de film?
Nu l-am vazut inca.