Suntem ceea ce iubim

Știu că am lipsit nemotivat cam mult de pe blog, dar ăsta este și avantajul unui blog personal: scrii când vrei și despre ce vrei. Am avut o perioadă de lene maximă și, deși aveam multe subiecte pe care le puteam aborda, alegeam să dau play la un nou serial.

Iubim florile, marea, cățeii și delfinii; iubim un răsărit frumos, dar și un apus de poveste, zăpada, vacanțe în locuri exotice, mașinile scumpe; iubim bijuteriile și mirosul fin de scorțișoară. Iubim revistele de fashion, suntem dependente de tendințe, iubim frumosul și feminismul; iubim cafeaua și povestioarele cu prinți și prințese, să visăm cu ochii deschiși și să ne lăsăm purtați de val.
Dar știți ce nu prea iubim? Oamenii. Fie că nu se ridică la nivelul pe care-l vrem noi ori nu putem noi să ne ridicăm la nivelul lor; sunt nesuferiți/ urâți/ fițoși/ cu probleme/ săraci/ cu gusturi mai puțin bune/ needucați etc. Și găsim nenumărate motive pentru a-i critica pe cei din jurul nostru.
Și chiar suntem buni la asta.
Însă, după ani, ce mai contează? Conturile din bancă? Câte ștampile am strâns pe pașaport? Care este rasa cățelului nostru pe care îl iubim ca ochii din cap? Câte rochii și sandale avem în dressing? Nu, ci pe cine avem alături.

Haideți să fim mai buni unii cu alții. Să ne iubim și să ne iertăm mai mult. Să rostim „te rog”, „mulțumesc” și „iartă-mă” mai des. Să zâmbim mai mult și să fim toleranți. Să ne formăm obiceiuri noi, bune, constructive.
Haideți să lăsăm ura, invidia și alte sentimente negative în urmă. Să nu folosim cuvinte pompoase pentru a impresiona și pentru a demonstra că putem memora Dex-ul. Să renunțăm la orice formă de violență și la superficialitate.
Haideți să nu ne mai facem zei din chestiile efemere, să nu lăsăm lucrurile să ne fure identitatea.
Suntem ceea ce iubim! Să nu uităm asta niciodată!

xoxo