Prietenul meu imaginar joacă Prepelix Pano

Când a fost ultima dată când ai vorbit cu prietenul tău imaginar? Nu-mi spune că tu, drag cititor, ești un soi mai special și nu ai un prieten imaginar. Toți avem, puțini recunoaștem. Deci, când ați vorbit ultima dată? Despre ce?

Eu am avut azi o discuție mai filozofică, așa, puțin mai cheesy cu Mister P. Da, așa îl cheamă pe prietenul meu imaginar. Aveam o criză de nervi și exista riscul să fac un mini atac cerebal, așa că i-am solicitat ajutorul.

JOC PREPELIX PANO – O provocare căreia nu îi poți rezista

– Ce mai e acum, femeie?

– E iar cu EA! Au cel puțin două ore de când stau împreună și pare că se simt excelent.

– Cu cine? Știi doar că Robert nu te-ar înșela niciodată!

– Hei, tu de partea cui ești? mă smiorcăi eu neliniștită.

– De partea ta, evident! Nu fi paranoică, te rog! Ok, bine. Cu cine crezi că te înșeală?

– Ți-am spus deja! Cu EA! Aplicația aia!

– Serios? Ești geloasă pe o aplicație? Ești nebună?

– Nu, nu sunt. Dar spune și tu, de ce stă cu ochii în telefon și îi acordă ei atenție maximă, când mă are pe mine? Și se comportă suspicios, cum prinde o ocazie singur, cum butonează telefonul. Ce, dintr-o dată nu sunt suficientă? Și în plus, aplicația nici măcar nu-l iubește. Iar eu, spun printre sughițuri și lacrimi de croocodil, eu îl iubesc!

– Ia stai așa. Cum se numește nenorocita aia de aplicație? Cum îndrăznește să-ți strice ție zen-ul?

– Păi…ceva cu prepelițe. Nu mai știu exact!

Mister P. începe să râdă groaznic de tare.

– Ce ai de râzi?

– E cumva JOC PREPELIX PANO? În cazul ăsta, nu ai cum să fii geloasă. E un joc super amuzant, încă de hăăăăt, de pe vremea mea!

Vede că nu-s lămurită, așa că își dă ochii peste cap și continuă.

– Femeie dragă, un bărbat este, prin definiție, un vânător. Măcar la vânătoarea de prepelițe să-l lași, căci e o chestie inofensivă și super amuzantă. E drept că te cam prinde și e cam greu să renunți, mai ales că are și versiunea de joc mobil. Dar serios, nu te poți supăra pe asta! N-ai cum! N-ai voie!

– Da, nu te-am convins. Cum ar fi să ai o aplicație de vânat poșetuțe? Să descoperi o lume numai și numai cu poșete mici, mari, amuzante, caraghioase, cu diferite forme, de la designeri celebri, de la magazine no name, cu paiete, fără paiete, etc.? Și, la fiecare poșetă „pescuită” să primești puncte?

Vede cum privirea mi se înseninează și un zâmbet timid își face apariția.

– Fix așa e și cu Jocul Prepelix Pano. Nu e un joc copii stupid! Prepelițele acelea sunt foarte bine instruite și te pot duce în eroare imediat. Nu sunt deloc prostuțe și au luni de antrenamente în spate. Și stai să vezi numai cum le apucă și aleargă în multe direcții și zboară de colo-colo? Câteva dintre ele sunt mai încete, dar asta numai așa să te facă să te relaxezi, că apoi vin prepelițele turbo. Acum o vezi și țintești pistolul către ea, acum nu mai e nimic în raza ta vizuală. Și culmea e că, te poți întoarce la 360 de grade, adică nu e un joc primitiv. E super amuzant. Îți promit că e super amuzant.

– Pentru fiecare prepeliță nimerită primești niște puncte. Cel mai mult îmi plac prepelițele alea somnambule. Stai pe ditamai câmpul verde, la vedere, cu ditamai pușca încărcată și vezi o prepeliță care se mișcă în slow motion. Un fleac să le elimini pe alea. Dacă aș putea, le-aș da un RedBull, că sunt de toată mila.

Se oprește când îmi vede privirea suspicioasă și buzele țuguiate.

– Dar tu de unde știi atâtea lucruri despre acest joc?

– Ăăăă..păi…știi tu…eu…

– ???

– Fie, îți spun adevărul. Am văzut un demo la acest joc și nu m-am putut abține să nu-l joc. Și apoi mi-am descărcat jocul pe telefon.

– Deci vrei să spui că sunt paranoică?

– Nu, ești doar simpatică. Sau în perioada delicată a lunii.

Articol scris pentru proba 13 din concursul Spring SuperBlog 2018!

xoxo

Sursă foto: Facebook Prepelix