cum-îți-proiectezi-viitorul

Unde te vezi peste 5 ani? Un tânăr student cu un dicționar de arhitectură în mână studiind pentru cariera de arhitect la care visează de mic? Un chirurg cu „mâini de aur”? Un faimos travel influencer pe Instagram? Un autor al unui bestseller tradus în cel puțin 10 limbi străine? Administrând propria ta cafenea? Un bucătar la un restaurant cu 4 stele Michelin? O mamă și o soție fericită locuind în propria casă activă?

Unde te vezi peste 5 ani este întrebarea pe care o primim, de cele mai multe ori, în cadrul unui interviu. Mult timp am crezut că această întrebare e total irelevantă, fiind adresată din lipsă de inspirație sau, pur și simplu, să dureze mai mult interviul.

De fapt, nu e chiar așa. Nu e total irelevantă sau, cel puțin, nu mi se mai pare așa. E o întrebare capcană ce necesită curaj și o doză de umor pentru a răspunde. Răspunsul meu favorit, în ultima perioadă, e depinde unde va fi compania dumneavoastră peste 5 ani.

Prin întrebarea unde te vezi peste 5 ani, angajatorul vrea să te cunoască mai bine. Să cunoască pasiunile și visele tale. Să înțeleagă mai bine orizonturile și valorile tale. Pe scurt, să vadă cum îți proiectezi viitorul. Sau, cel puțin, să vadă că intenționezi să faci acest lucru.

logo-AIA-proiect

Vedeți voi, de multe ori răspundem la întrebarea adresată mai sus foarte vag, iar acest lucru ne face să batem pasul pe loc. „Îmi doresc să devin mai bun” sau „Vreau să am propria afacere” nu este suficient. Un răspuns vag, nedefinit reprezintă buruiana care nu lasă „sămânța” din noi să încolțească, nu permite dorinței care zace în noi să se transforme în ceva mai mult.

Când auzeam unde te vezi peste 5 ani?, începeam să visez cu ochii deschiși. Să fiu o actriță de talie internațională și să joc în cât mai multe filme și seriale posibil. Să public prima mea carte și să fie vândută peste mări și țări. Să slăbesc cel puțin 10 kilograme. Să îmi deschid o afacere și să fiu propriul șef (așa cum ne place la mulți dintre noi).

Dar care erau șansele să îmi transform visele în realitate și să devin ceea ce îmi propuneam, dacă nu făceam nimic în sensul ăsta? Care erau șansele să devin actriță dacă nu urmasem nici măcar un amărât de curs de teatru și nici nu aveam de gând să o fac în perioada următoare? Cum să public o carte, când eu nu am scris nici măcar primul rând? Cum să slăbesc când mâncam la miezul nopții și ignoram mersul la sală? Cum să fiu propriul meu șef, când mie îmi e frică de eșec și nu vreau să-mi asum riscuri?

Așadar, Alina, unde te vezi peste 5 ani?

Încă e o întrebare grea pentru mine, dar voi încerca să răspund cât mai rațional posibil. Peste 5 ani, voi avea un nou To do list pentru că cel actual va fi bifat cu succes. De asemenea, blogul meu va fi la cu totul alt nivel, iar proiectul pentru bloggeri pe care l-am inițiat acum doi ani va deveni o mică afacere care să-mi aducă satisfacție și fericire.

madmoiselle-unde-te-vezi-peste-5-ani

Sunteți curioși cum îmi proiectez eu viitorul? Etapele sunt extrem de asemănătoare cu cele ale unei case cu consum aproape zero. Asta ca să fie pe înțelesul tuturor.

Încep cu o analiză / documentare și cu o întrebare cât se poate de importantă. Ce mi-ar plăcea să fac, dacă părerea celor din jur nu ar conta? Dacă nu te-ai întrebat asta până acum, te îndemn să o faci. Răspunsul trebuie să fie cât mai sincer, doar e viitorul tău în joc. După ce am notat răspunsul, continui să fac o listă cu lucrurile pe care știu să le fac. Lucruri care mă relaxează și care îmi aduc satisfacție. Aici fac apel la aptitudinile și hobby-urile mele. Apoi, adaug pe listă lucrurile pe care încă nu știusă le fac, dar mi-ar plăcea să le învăț. Fac loc în bagajul cunoștințelor mele pentru informații noi.

Pasul constă în întocmirea unui plan. Este unul dintre cele mai importante etape atât în proiectarea viitorului, dar și proiectarea unei case. Odată ce știu direcția pe care vreau să o urmez, îmi stabilesc obiective tangibile și realiste pentru fiecare zi, săptămână, lună. Desigur, acestea pot varia în funcție de evenimentele ce pot apărea și de modul în care reușesc să mă adaptez la ele.

Exact ca în realizarea unui plan pentru construirea unei case, iau în calcul sustenabilitatea ideilor (ca să nu mă trezesc după 3 luni că-s lefteră) și, nu în ultimul rând, calculez costurile. Cu toții știm că un blog de calitate necesită o oarecare investiție financiară și e nevoie de un research minuțios pentru a găsi o echipă bună cu care să lucrezi.

Următorul pas ar fi să mă încojor doar de oameni potriviți. La fel precum alegerea echipei cu care vei lucra la construirea casei tale. Am nevoie de oameni care să nu mă abată de la viziunea mea sau să-mi recanalizeze energia spre lucruri care m-ar împiedica în drumul pe care-l voi parcurge.

Etapa următoare e cea mai grea: punerea în aplicare al planului sau execuția. Practic încep să lucrez ca visul meu să prindă contur cu fiecare zi ce trece. Munca nu e mereu ușoară, mereu vor apărea situații neprevăzute, important e să te ții de plan.

Ultimul pas: bucuria de a-ți vedea visul împlinit!

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2020!

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

You may use these <abbr title="HyperText Markup Language">html</abbr> tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*