O pizzerie neobișnuită și o provocare cât se poate de neobișnuită

Un blog neobișnuit, mai exact blog Dodo Pizza, a lansat o provocare pentru superbloggerii aflați în competiția de scriere creativă aflată pe ultima sută de metri. Mai exact, trebuie să împărtășesc cu voi o provocare neobișnuită și modul prin care am trecut peste aceasta. Sună simplu, corect? Dar ce te faci când în viața ta simplă de superblogger, nu prea ai avut parte de provocări neobișnuite? Îți faci rost de una!

O provocare neobișnuită pentru mine, un obicei sănătos pentru alții

Ei bine, pentru că mi-a plăcut mult provocarea lansată de pizzeria neobișnuită Dodo Pizza, am zis să dau curs invitației. Astfel că, o provocare neobișnuită pentru mine este ca, de acum încolo, să găsesc în fiecare zi un motiv să mă bucur de ceea ce se întâmplă în viața mea. De ce consider acest lucru o provocare neobișnuită? Ei bine, trăind într-o societate aflată în secolul vitezei, în care nu avem timp pentru nimic și pentru aproape nimeni, e greu să mai fii fericit. Sau să găsești bucuria în lucrurile mici, simple.

pizzerie-neobișnuită

Pentru că, nu-i așa, toți ne dorim să fim fericiți. Fericirea e ceva-ul acela după care alergăm cu toții disperați, fără să știm cum arată. E feeling-ul acela care încercăm să-l definim, dar parcă nu sunt suficiente cuvinte pentru a-l descrie. Pentru că fericirea nu vine mereu în aceeași formă sau nu o simțim cu aceeași intensitate. Nu e ca și cum putem nota în calendarul fericirii exact momentele în care ne-am simțit fericiți. Marți, ora 13:08, am fost fericită. Și a durat cam până pe la 15:30. Hai, poate 15:35! Și apoi trei zile am fost extrem de nefericită, ca mai apoi să țin minte că au mai fost fix 24 de ore de fericire, începând cu duminică, ora 23:24. Nici nu e ca și cum fericirea e palpabilă sau molipsitoare. Ați văzut voi un om în bus zicând „vă rog, faceți puțin loc că femeia asta dă pe afară de atâta fericire? Nu de alta, dar poate e contagioasă”. De multe ori, putem fi fericiți, dar fără să conștientizăm lucrul acesta. De câte ori v-ați oprit din ceea ce făceați și să spuneți cu voce tare „bă, eu acum chiar sunt fericit. Ce fain!”.

Nu facem asta. Nu fac asta. Pentru că găsim scuze perfecte pentru a nu vedea fericirea care stă fix sub nasul nostru. Citim cărți care ne învață că fericirea e un drum, o destinație. Mergem la training-uri care ne învață cum să fim fericiți. Fericirea nu e o recompensă, un Scooby snack pe care-l primim după perioade lungi de nefericire sau suferință. Fericirea nu înseamnă compromisuri, capcane emoționale și, cu atât mai puțin, relații toxice pe care noi le considerăm sursa fericirii noastre. Fericirea nu este o amintire din trecut și nici un proiect din viitor. Nu poți să zici, „frate, eu lucrez pe brânci acum ca să fiu fericit când ies la pensie”. Fericirea nu este o stare perfectă, nici măcar una continuă. Fericirea nu funcționează ca o asigurare pe viață. Nici nu o poți cumpăra la kilogram.

fericire-instagram

Fericirea din pozele de pe Instagram, de multe ori, nu e tocmai fericire. E doar o iluzie care ne hrănește ego-ul. Nici „happily ever after” nu e așa precum sună, e doar o poveste frumos scrisă de o minte creativă. Fericirea nu se programează. Ea nu vine după ce ai terminat facultatea, după ce ți-ai găsit job-ul visurilor tale, după ce te-ai măritat, ți-ai luat Iphone X, haine de fițe, mașină nouă, cățel, vilă cu piscină și o casă de vacanță. Pentru că poți să muncești ca un sclav să îți cumperi toate aceste lucruri și chiar mai multe decât ce am enumerat eu, și tot nefericit să fii. Poți să fii antreprenor de succes,  Pentru că nimeni nu ne-a dat un manual de utilizare al fericirii la naștere, nimeni nu ne-a pregătit să primim fericirea în viața noastră, așa cum e ea. Fără a o cosmetiza, fără a o subaprecia. Altfel, nu am mai fi ratat atât de multe momente frumoase care au trecut pe lângă noi, fără să le băgăm în seamă. Le-am fi recunoscut și, de ce nu, le-am fi oprit la o cafea. „Bun venit în viața mea, moment drăguț. Ai timp de o cafea?”.

Poate că o să credeți că am aberat și că ceea ce am scris mai sus nu are de-a face cu o provocare neobișnuită. Poate aveți dreptate, dar pentru mine cuvintele de mai sus reprezintă procesul prin care dau start acestei provocări neobișnuite. Pentru că îmi doresc să fiu un om fericit, iar un om fericit, din punctul meu umil de vedere, este un om care experimentează mai multe emoții pozitive. Bucurie, mulțumire, stimă de sine, satisfacție, interes pentru ceea ce face, dedicare, curiozitate, liniște. Bineînțeles că viața ne trece și prin emoții negative precum tristețe, anxietate, frică, neîncredere, etc. Ceea ce contează e ce cântărește mai mult în talerul vieții. Emoțiile pozitive sau cele negative?

provocare-neobișnuită-dodo-pizza

Așa că, dacă această provocare neobișnuită vă stârnește interesul, aștept să vă alăturați. Asta în cazul în care acest lucru nu faceți deja acest exercițiu. Nu trebuie să mă trageți de mânecă să-mi arătați că sunteți fericiți, important e să știți voi. Eu sper să trec cu bio această provocare pentru că nu e tocmai una ușoară. Dar, dacă am învățat ceva de la prietenii de la Dodo Pizza, e că dacă vrei ceva, se poate. Întrebarea e: vrei să înveți? Eu vreau. Vreau să devin mai transparentă cu mine însumi și să nu mai ascund sub preș nemulțurile, sperând că se rezolvă de la sine totul. Vreau să devin mai asumă, mai calculată și mai prezentă. Pentru că viața nu este despre ieri și nici despre ce se întâmplă mâine. Viața e despre acum și aici.

Dodo Pizza este mai mult decât o pizzerie neobișnuită cu un blog neobișnuit. Dodo Pizza este o sursă de inspirație!

Pe voi cine vă inspiră și de ce?

 

 

 

 

8 Replies to “O pizzerie neobișnuită și o provocare cât se poate de neobișnuită”

  1. Trandafir Mihaela Anabela says: aprilie 16, 2019 at 5:41 pm

    hmmmbuna intrebare 🙂 delimde cu cine stau de vorba…pai tu ma inspiri sa visez spre mai bine si sa fiu vesela 🙂 alta data mai inspirat sa fac pizza si am facut…alta data cu clatite 🙂 deci daca am o persoana buna care sa.mi inspire incredere cum esti tu atunci ma las inspirata …daca nuu…e doar interes 🙂

    1. madmoiselle says: aprilie 17, 2019 at 10:51 am

      Ce drăguță ești! Mă bucur mult să aud asta și îți mulțumesc pentru încredere! Pupici

  2. Valeria Chertes says: aprilie 16, 2019 at 5:56 pm

    Un articol frumos,succes!

    1. madmoiselle says: aprilie 24, 2019 at 9:34 am

      Mulțumesc 🙂

  3. Roman Nicoleta Ana Maria says: aprilie 16, 2019 at 6:36 pm

    Draga mea Alina felicitari pentru articol! Un articol de nota 10+,imi dai pofta de viata si ma inspiri de cate ori iti citesc articolele!Ar trebui sa scri o carte!

    1. madmoiselle says: aprilie 17, 2019 at 10:50 am

      M-am apucat de scris o carte, doar că merge mai greu! 🙂 Nu e același lucru!

  4. Proba 18. Pariu cu mine însumi / însămi says: aprilie 18, 2019 at 5:29 pm

    […] O PIZZERIE NEOBIȘNUITĂ ȘI O PROVOCARE CÂT SE POATE DE NEOBIȘNUITĂ […]

  5. Lidia H. says: aprilie 24, 2019 at 9:28 am

    Poate suna ciudat, dar pe mine ma inspira somnul. Un somn de calitate imi face ziua mai buna. Cand dorm bine sunt fericita! 😀

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

You may use these <abbr title="HyperText Markup Language">html</abbr> tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*