Jurnalul unei pisici – episodul doi

pisica

În episodul trecut vă povesteam ce fac eu atunci când sunt singură acasa. Acum a sosit momentul să vă povestesc cum arată o zi din viața mea, atunci când sclava e acasă și dorește să se odihnească. Să înceapă Jurnalul unei pisici – epidosul doi!

Să luăm, de exemplu, seara trecută. Când am auzit cheia în ușă, m-am teleportat efectiv în fața ușii. Eh, îmi era dor de ea! Nu îmi era chiar deloc, dar era luni, iar într-o zi de luni nimic nu merge cum trebuie. Am mirosit eu cu mustățile acestea superbe ale mele că e frântă și irascibilă, deci momentul super potrivit pentru a o călca pe nervi.

Am început cu clasicul mieunat. O dată. De două ori. De trei ori. Deja mă simțeam ofensată că nu reacționează. Am început un mieunat așa, mai de jale, dar în același timp enervant. Ce credeți, a schițat vreun gest?

pisica-la-bloc

Deloc! S-a dus direct în bucătărie și și-a turnat un pahar de vin rose. Preferatul sclavei. Știți cum se face să schimbați această preferință? Îți bagi mustățile în paharul ei. Sau dacă ai mult tupeu, lăbuță delicată de felină. Iar dacă ești de-a dreptul nesimțită, efectiv bei din pahar.

Numai că eu nu sunt ața precum toate muritoarele de rând și am vărsat paharul. Cum de ce? Să aibă ce strânge după mine! Dacă i-ați fi surprins privirea, pfoai, îi venea să mă dea la chinezi. În schimb a spus „Nu e de ajuns că am lucrat azi 8 ore la birou. Vin acasă și mai fac curat și după o pisică!” 

Am plecat rapid din raza ei vizuală. Dar nu așa, oricum, ci cu ochii mijiți și coada pe sus! Deja puneam la cale un plan. Așa că, am așteptat să meargă la duș. Cum am auzit apa curgând, am început să miaun din toți plămânii! În cel mai tragic mod posibil! Să vezi cum a ieșit într-un suflet din baie, strigându-mă pe nume. Bineînțeles că m-am lăsat căutată, doar nu era să stau așa ca toanta în drumul ei. M-a găsit sus pe dulapul din dormitor. Al ei, nu al meu! Tremuram din toate încheieturile. Nu că mi-ar fi fost frică de ceva, dar trebuia să creadă că mi s-a întâmplat ceva îngrozitor!

pablo-pisica

După câteva minute de afecțiune, s-a dus din nou la duș. M-am proptit în fața bolului cu mâncare. Nu voiam să mănânc, dar e pur și simplu adorabil să vezi cum își face griji pentru mine. S-a întors iar din baie, ofticată, să îmi pună boabe în bol. Evident că nu am luat nici măcar o bobiță. Am miros și apoi am plecat.

Sclava a mers la duș comentând și înjurând. De fapt, în loc de duș a ales o baie fierbinte și lungă. După aceea, a avut curajul să se schimbe direct în pijamale și să doarmă. Cum adică și ce? Cu mine cine se mai joacă? Huh? Să aud?!

Am lăsat-o în pace să ațipească numai ca să mă apuc sa îmi termin cina. Și nu, nu am mers în bucătărie să mananc boabele, ci la ea în camera. Numai așa poate da cu aspiratorul și dimineata, înainte de a pleca pe ușă.

jurnalul-unei-pisici

De nervi că nu reacționează la plescăitul meu obraznic, m-am pus pe alergat. Mi-am facut chiar și un traseu super interesant. Geam – calorifer – pat – podea -pat din nou – dulap – birou – calorifer – geam. Și tot așa! După două ture, am văzut-o cum se enervează. Cică să mă opresc! Și să fiu pisică cuminte!

Acum vă întreb pe voi: ați văzut, pe undeva, pisici cuminți? E vreun soi nou, ceva? Că eu nu cunosc nici una!

Ca să nu mă trezesc afară, în frig, m-am dus să dorm puțin lângă ea în pat. Nu am voie, dar e un fel de șantaj. Mă lași în pat, sunt cuminte! Funcționează de fiecare dată!

O las să adoarmă la loc și mă apuc iar pe mieunat. Cum de ce? Am văzut ușa închisă și, brusc, am chef să ies afară din cameră.

Pentru sclava, zilele de luni sunt groaznice. Pentru mine, fantastice. Ale voastre cum sunt?

xoxo

Sursă foto: Instagram thisispablo_c

4 Replies to “Jurnalul unei pisici – episodul doi”

  1. sophy elly says: iunie 12, 2018 at 10:20 am

    O adevărată madmoiselle! Pisicile sunt adevărate figuri! Aveam una la parinti, ii ziceam desteptor, la 6 dimineata începea sa niste prin camera, daca o ignoram riscam sa mi sara pe fata. Zi de zi la ora 6 dormeam cu plapuma in cap. 😂

    1. madmoiselle says: iunie 12, 2018 at 10:46 am

      Fix din acest motiv nu-mi plac pisicile :))

  2. Valeria Chertes says: iunie 12, 2018 at 11:27 am

    Mie imi plac pisicutele dar tot mai mult iubesc cainii, am avut de fiecare dar acum nu mai am decat un papagal care face cat un caine si o pisica la un loc.

  3. Dana says: iunie 20, 2018 at 3:06 pm

    Eu am 5!Mai mult „locuiesc” in curte dar aveau si ele tupeu din asta fantastic.De cand o am pe bebe si le oboseste toata ziua,nu mai face niciuna figuri.Asa ca….

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

You may use these <abbr title="HyperText Markup Language">html</abbr> tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*