Provocare lansată către Andrei Ciobanu

andrei-ciobanu-interviu

În cadrul evenimentului Lansare de Carte + Stand Up Comedy organizat de TIMAF, am avut ocazia de a-i lua un mic interviu lui Andrei Ciobanu. Îl știam de la matinalul Râzi cu Sergiu și Andrei de la Kiss, îl ascultam pe youtube și îl urmăream în online, însă acum am avut ocazia să-l cunosc personal.

Majoritatea întrebărilor din acest interviu sunt de la voi, așa că enjoy it! 😀

Bună, Andrei. Prima întrebare vine din partea unui cititor al blogului meu: de ce ești misogin în „Suge-o”, Andrei?

Dar stai, sunt misogin? Că mie nu mi se pare. 

Buun, el a anticipat acest răspuns, așa că a pregătit a doua întrebare. Atunci de ce lași impresia că ai fi misogin?

Dar eu nu cred că las impresia asta. În primul rând, prin prisma titlului. Nu știu dacă ai observat, dar eu am public mai mult feminin decât masculin și glumele mele, în general, din stand up și din carte sunt pro feminine. Adică eu de mai multe ori condamn bărbații decât femeile. Eu când mă iau de femei, mă iau de pițipoance și genul acela de persoane. Mă mir că a zis asta pentru că toată lumea spune invers. Și eu sunt tot de aceeași părere că sunt chiar pro feminin. 

El s-a referit strict la exemplul tău din al doilea volum în care comparai femeia cu o pernă. Citez „Dar nu le suport pe tipele alea care cred că, dacă arată bine, e suficient și nu trebuie să mai facă nimic. (…) Că așa, fie că ești tu colo, fie că e o pernă, pentru mine tot aia e. Măcar cu perna nu trebuie să-mi pun prezervativ”. 

Păi da, și nu e adevărat? M-am referit la faptul că dacă tu consideri că dacă ești frumoasă, nu trebuie să mai faci nimic, atunci care e diferența dintre tine și o pernă?! Și ce, asta e misogin? Mie nu mi se pare. Eu nu cred asta. Mie mi se pare că dacă ești în pat cu cineva, nu mai contează că ești frumos, că ești urât, că ești bogat, că ești sărac. Dacă ajungi să faci sex cu un om, renunți la orgolii și alte figuri. Adică e doar despre momentul ăla și atât! Dacă ai ajuns acolo, trebuie să fii și tu în moment, nu trebuie să îl lași numai pe el. 

stand-up-andrei-ciobanu

Cum ți-ai ales playlist-ul pentru al doilea volum?

Asta e foarte simplu pentru că sunt practic piesele pe care le ascultam în timp ce scriam capitolul ăla. Deci eu când scriu un capitol, durează mai mult să caut melodia, decât să scriu capitolul. Eu știu ce urmează să scriu așa că am nevoie de o melodie care să mă ducă pe mine în starea a ceea ce urmează să scriu. Și atunci sunt piese pe care le-am ascultat pe repet la fiecare capitol. Că am ascultat-o de 10 ori sau că am ascultat-o de 65 – tot timpul, la un capitol e piesa aia. Sunt oameni care apreciază că le ofer și o bucată din procesul meu. Fix așa am făcut și cu prima carte. 

Ce nume ai alege pentru al treilea volum? 

Ți-am zis, nu știu pentru că nici la volumul doi nu m-am gândit până nu am terminat cartea. Deci, probabil când o să termin de scriu al treilea volum – dacă va fi – atunci voi ști ce titlu va avea. Nici la Ramona nu am știut dinainte care va fi titlul. Titlul a venit din poveste. Și la Andrei la fel și la care va fi, dacă va fi, la fel.

Ce sfat ai avea pentru cei care doresc să scrie o carte? 

Să o facă. Eu nu am studii, eu nu sunt scriitor, nu mă consider scriitor, deși am scris două bestesellere. Nu cred că pot să dau sfaturi, dar singura chestie pe care pot să o spun și pe care o aplic eu, de fapt, e să fie sincer în ceea ce scriu. Mie mi se pare că mai degrabă i-ar plăcea unui om ceva scris de tine dacă e adevărul și e imposibil să păcălești publicul. Dacă tu încerci să pari ceva ce nu ești sau încerci să scrii unele lucruri pe care nici nu le crezi, publicul te simte. Și atunci e lame și lasă cartea din mână. 

Ok, dar din punct de vedere al organizării?

Eu sunt omul cu planul. La volumul I nu prea e relevant pentru că, ți-am zis, au început cu postări pe Facebook care au prins la public, dar la al doilea eu mi-am făcut plan și știam că vreau să aibă 5 părți ca și primul volum, a câte 12 capitole, tot ca și primul volum. Asta cumva e semnătura mea, dacă vrei. Așa va fi orice carte pe care o s-o scriu. Eu încă mi-am păstrat ca amintire foile pe care am scris, de la 1 la 12 și le am ca un conspect. De fapt, e prea mult spus conspect. Ideea principală. Gen partea I, capitolul I: Andrei o cunoaște pe Ramona. Capitolul II: Ramona îi spune nu-știu-ce.

Eu știam de unde o iau și unde o duc și atunci mi se pare mai ușor să te menții și știi unde să te oprești. De exemplu, dacă eu pun „Ramona îl cunoaște pe Andrei” capitolul I și la capitolul II „Ramona face nu-știu-ce”, în momentul în care mă aproprii de ceea ce face Ramona, trebuie să închei capitolul. Dar dacă eu m-aș pune să scriu fără să știu unde mă duc, așa riscăm ca un capitol să aibă  15 pagini și un capitol 2. 

Trecând puțin pe partea de film, cât de greu ți-a fost să alegi personajele principale? 

Pfoaaaii. Foarte greu. A fost bine că Cristina mi-a zis din start: „Bă, când facem castingul, vreau să vii și tu și vreau să te uiți peste toți pentru că pe mine mă interesează să fie și cum le-ai văzut tu. Că tu le știi cum erau, cum arătau”. Și a fost foarte greu. Am și văzut o grămadă de persoane. La Anemona, cel puțin, s-a lăsat cu vot. Mie îmi plăcea de o actriță, Cristinei îi plăcea de alta și mai erau oameni din producție care aveau actrițele lor preferate. Până la urmă s-a ajuns la două și din astea două s-a votat. Eu mă bucur că a ieșit cea care îmi plăcea mie.

andrei-ciobanu-bestseller

Te-ai gândit vreodată că ai putea fi un model pentru tânăra generație, tinerii vin la tine să le dai sfaturi?

Nu, nu cred. De ce? Nu! Nu m-aș duce până acolo să spun că sunt un model. Mai sunt oameni care vin să-mi ceară sfaturi, dar nu le ofer niciodată pentru că nu mă simt în măsură să dau sfaturi despre nimic nimănui și, în al doilea rând, e foarte greu. De exemplu, dacă tu vii și îmi spui „uite, am un iubit și situația e asta”, e foarte greu să-ți dau un sfat din două motive: 1. pentru că tu îmi spui varianta ta – varianta noastră tot timpul e mai subiectivă și 2. nu cunosc acei oameni. E forte dificil să-ți dai cu părerea despre niște oameni pe care nu-i cunoști, doar din ce ți-a zis cineva. 

Spune-ne o picanterie despre tine, alta decât din carte sau stand up.

Stai să mă gândesc ce nu am zis în carte, că acolo am cam zis tot. Sunt workaholic. Muncesc foarte mult, dar dacă te uiți din afară, nu ai crede. Nu pot să stau așa degeaba, chiar și când am mers în concediu îmi căutam ceva de făcut. Mai scriam ceva, mai făceam una-alta. Îmi e foarte greu să stau degeaba. 

Care e faza cu pinguinii homosexuali?

Râde. Păi, l-am făcut ca un laitmotiv, practic. Am început cu asta când aveam emoții și nu știam ce să zic și asta mi-a ieșit. Am citit eu undeva că pinguinii pot fi homosexuali și mi sa părut mie ceva wow. Uite o chestie de care nu am nevoie. Știu că eram o dată când aveam super mari emoții și nu știam ce să zic, nu aveam stare deloc și primul căcat pe care am putut să îl spun a fost „Hei, știi că pinguinii pot fi homosexuali?” Nu avea nici o legătură cu discuția aia, dar știi cum e când avem emoții, spunem ce ne vine în minte ca să nu fie liniște. Pentru că ne e frică de liniște. 

Revenind la carte, ce sfat i-ar da Andrei de acum lui acel Andrei de la 17 ani?

Multe sfaturi, practic așa am scris cartea: eu în calitate de narator râzând sau spunând chestii despre mine în calitate de personajul de atunci. 

Dar care ar fi cel mai important sfat pe care i l-ai da?

Că o să fie bine. Fă ce faci că e bine. Adică nu e îndoi de tine, că toți avem momente în care ne îndoim. Și eu m-am îndoit de multe ori pentru că des mi se întâmpla să văd lucrurile diferit față de cum le vedeau prietenii mei. Și mă întrebam de ce nu văd și eu lucrurile așa cum le văd prietenii mei. Și asta m-a și ajutat în carieră, să văd lucrurile din alt unghi.

Într-un moment în care vezi lucrurile diferit față de majoritatea, cum știi că decizia ta poate fi în avantajul tău? 

Păi nu cred că știi, dar eu îți spun cum funcționez eu. Eu, dacă fac un lucru care mie nu mi se pare corect, dar tuturor li se pare corect, eu nu m-aș simți confortabil. Știi? Dacă toată lumea spune: bă, e ok să mergi acum pe mijlocul străzii, dar mie nu mi se pare ok, eu dacă o fac m-aș simți nașpa. Și la fel și invers.

Andrei, cam acestea au fost întrebările mele, dar acum la final am o provocare pentru tine. Vom juca „Ai cuvântul”, dar de data aceasta tu ești cel care răspunzi la întrebări. Ești pregătit? 

Aoleu!! Sunt foarte slab la concursul ăsta.

Ok, deci zi ai litera R. 

Ia spune. Râde. Mai joc cu Sergiu uneori dimineața înainte de matinal și sunt atât de slab…vai de capul meu. E timer-ul ăla care te presează, plus emoțiile că ești în direct la radio..Eu dacă aș participa cred că aș primi 10 euro de fiecare dată.

Bun, să începem. 

Ce poartă fetele pe gene?

Rimel.

A emana, a degaja, a produce.

A radia.

Zâmbetul omului libidinos.

Rânjet. 

Haios, caraghios, amuzant…?

Ăăăăă..pff. Cu R?! Habar nu am. 

Ridicol.

Ah, da.

Împletitură de tulpini sau de frunze de rogoz ori de papură, utilizată pentru protecția unor elemente de construcție.

Râde cu hohote. Habar nu am. Nici nu știu ce e rogoz..Nu știu.

Rogojină!

Yeeyyy, am câștigat 30 de euro!

Sursă foto: TIMAF

 

Share on Facebook18Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Google+0Pin on Pinterest1Email this to someone
Citeste si urmatoarele articole

6 Comment

  1. Poteci de dor says: Răspunde

    Foarte fain interviul! Mă fac de râs, ştiu dar sunt total pe lângă subiect: despre ce film e vorba? 🙄

    1. madmoiselle says: Răspunde

      Multumeesc 🙂 Va aparea film dupa primul volum al sau, „Suge-o”, Ramona!

  2. Fain interviul. Aștept să văd filmul, cărțile încă nu le-am citit, deși m-am gândit de multe ori.

    1. madmoiselle says: Răspunde

      Multumesc! 🙂 Si eu trebuie sa termin a doua carte de citit. Cat despre film, mai e ceva pana apare! 😀

  3. Mie chiar imi sunt dragi oamenii astia (Sergiu si Andrei). Felicitari pentru interviu, chiar mi-a facut placere sa il citesc. Spre rusinea mea am citit doar „Suge-o Ramona” si sincer, nu mi s-a parut deloc misogin. :)))

    1. madmoiselle says: Răspunde

      Multumes frumos, Irina! 🙂 Faza cu misoginismul e diferit pentru fiecare persoana in parte. 😀 Nu iti face griji, ai timp sa citesti si „Suge-o, Andrei” pana apare filmul!

Lasă un răspuns