De mâine merg la sală

De mâine merg la sală. De câte ori nu ați auzit această replică? Sau de câte ori nu ați folosit-o?

Și eu am folosit-o de foarte multe ori, recunosc. Dar de fiecare dată nu reușeam să-mi îndeplinesc obiectivul pentru că, ei bine, nu eram motivată. Știți speech-urile acelea motivaționale ale oamenilor care sunt dependenți de mersul la sală? Cum că nimic nu se compară cu mersul la sală, mai ales dacă e dimineața?

Pentru mine mersul la sală dimineața este de neconceput. Sau alergatul în parc. Ori în fața blocului. Aceste două activități eu le traduc simplu prin „30 de minute în plus de somn”, cu atât mai bine dacă e dimineața, aș putea adăuga ironic.

Nu înțeleg cum poți să ai motivația de a merge la sală atunci când ai ochii cârpiți de somn și simți lenea în fiecare celulă din corp? Eu înainte de ora 8 dimineața nu mă simt motivată decât să îmi car fizicul până în bucătărie să beau o cană de cafea. Și aia lăsată de ieri seară pe masă.

Lăsând puțin gluma la o parte, sportul ar trebui să fie o prioritate în viața noastră. Indiferent că alegem să mergem la sală, să alergăm sau să facem un sport de performanță, este absolut necesar să facem sport. Pentru că așa am fost construiți noi, oamenii. Corpul nostru nu a fost creat pentru a sta cu fundul în mașină cât e ziua de lungă sau să vegetăm 8-10 ore în fața calculatorului. Acum nu zic să nu mai mergem la job (că deh, cineva mai trebuie să plătească și facturile), dar ar trebui să alocăm puțin timp și sportului.

Nu zic nici să începi brusc să mergi la sală zilnic pentru că probabil vei ceda fizic și psihic după o lună de zile. Găsește-ți ritmul și ține-te de el. Și cel mai important, găsește-ți o motivație.

Țin minte că acum trei ani am început să alerg de cel puțin 4 ori pe săptămână în Parcul Central din Cluj împreună cu o prietenă. După o tură de parc, făceam două serii de scări la Cetățuie (sunt aproximativ 100 de scări) și ne întorceam tot în fugă în parc. La început făceam pauză după doar câteva zeci de secunde de alergat. Nu aveam rezistență, oboseam încă de când mă pregăteam să alerg. Numai gândul că alerg mă făcea să leșin. După o săptămână puteam deja să alerg o tură de parc fără să mă opresc nici măcar o dată.

Eram mândră de mine numai pentru acest lucru. În plus, mă simțeam mai bine. Eram mai energică, mai suplă. Și da, slăbisem vizibil. Nu cred că voi putea face vreodată sport dimineața, însă pot să zic că nimic nu se compară cu somnul după sportul făcut seara. Mă rog, după-amiaza.

Bineînțeles că această minune nu a durat decât trei luni, cât a durat și vara. Nu cred că eram neapărat motivată atunci, dar îmi plăcea mult să alerg în parc.

maraton-international-brasov

Acum am văzut pe Blogal Initiative că pe 19 și 20 mai este Maratonul Internațional Brașov, un eveniment care are ca scop promovarea obiectivelor turistice, culturale, gastronomice. Nu cred că aș mai putea alerga, însă dacă voi aveți o rezistență mai mare decât a mea, vă las mai jos mai multe detalii.

Sunt 8 curse la care vă puteți înscrie:

Maraton – 42,195 km
Semimaraton – 21,097 km
Cursa – 10,7 km
Cursa – 5,7 km, necompetitiva si necronometrata, in scop caritabil 100%
Team run 4*10.7 km
Cursa copiilor – 500 m & 1 km
Cros universitar 2,5 km
Cros de 2,5 KM

Eu dacă aș participa, sigur m-aș înscrie la cursa de 5,7 kilometri deoarece nu mă conometrează nimeni și mai este și caritabilă. Dacă doriți să vă testați rezistența sau, de ce nu, să ne faceți cunoștință cu sportivul din voi, vă puteți înscrie până pe 15 mai la eveniment.  Mai multe detalii găsiți pe pagina de Facebook a evenimentului.

xoxo

Sursă foto: Facebook Maratonul Internațional Brașov

Citeste si urmatoarele articole

7 Comment

  1. elly sophy says: Răspunde

    Nu exista scuza… Mereu punem ziduri in tot ceea ce „vrem” sau ar trebui sa facem.

    1. madmoiselle says: Răspunde

      Așa e, scuzele le inventăm noi 🙂

  2. ghelbere elena says: Răspunde

    Singura mea scuza este ca nu am timp. Miscare fac mergand foarte mult pe jos. Ma feresc de a merge cu masina sau cu orice mijloc de transport. Si la piata unde imi fac toate cumparaturile tot pe jos merg. Merg in parc sa ma plimb dar nu ma vad alergand. Daca de inscrii la vreo una din probe iti doresc succes si sa ajungi cu bine la finis.

    1. madmoiselle says: Răspunde

      Și mersul pe jos e ok 🙂 Și eu obișnuiesc mult pe jos, însă vreau să încep să merg și la sală. 😀

  3. Larysa Sima says: Răspunde

    Sincer,nu caut scuză pentru a nu face sport,pentru ac iubesc sa fac sport.
    Dar,singurul lucru care mă face să renunț,ar fi,să nu mă simt bine.
    In adolescență am făcut atletism și inecerc și acum,să mai practic din când în când❤

    1. madmoiselle says: Răspunde

      Felicitări, Larysa! 🙂 atunci acest maraton e pentru tine! 😀

  4. Valeria Chertes says: Răspunde

    Mie imi place sportul dar din pacate nu prea pot face.

Lasă un răspuns

Sunt de acord cu stocarea datelor introduse mai sus de catre site-ul madmoisellesarcastique.ro