Cimitirul

cimitirul-recenzie

Nu am crezut vreodată că o carte cu un titlu atât de sumbru mă va face să râd atât de mult! Dincolo de limbajul colorat, dincolo de scenele rupte parcă din Fifty Shades, dincolo de drame, de lacrimi și iubiri neîmpărtășite, am râs cu lacrimi!

De la prima propoziție pe care am citit-o am știut că-mi va plăcea această carte. Și asta nu că ar vorbi Adrian Teleșpan în metafore. Nicidecum! Are, însă, un umor negru și un stil sarcastic pe care eu îl iubesc! Și în care mă regăsesc!

Titlul – așa cum puteți și observa – este unul destul de sugestiv. Acțiunea cărții se petrece într-un cimitir din Londra. Bine, aproape toată acțiunea cărții – nu vă închipuiți că omul stătea chiar 24/7  într-un cimitir! 😀 Adrian Green se angajează ca administrator de cimitir undeva în apropierea locuinței sale, în ciuda faptului că el nu mai avea nici un chef să lucreze.

Cimitirul este mai mult o poveste autobiografică decât un roman, însă este o poveste bine spusă. În cele câteva luni pe care personajul nostru principal le petrece la noul său job, asistăm la tot felul de întâmplări…interesante. Și asta nu pentru că este normal și firesc ca într-un cimitir să se întâmple lucruri interesante, ci Adrian le face să devină interesante.

cimitirul-adrian-telepsan

 

“Singurul sfat pe care eu pot să îl dau cu inima împăcată este: Dormiți! Dormiți, fraților, că somnul n-a făcut rău nimănui! Ești trist? Culcă-te! Ești nervos? Culcă-te! Vrei să mori? Culcă-te, poate ai noroc și mori în somn!”

Atunci când citești Cimitirul trebuie să te dezbraci de prejudecăți și să gândești outside the box. Dacă te consideri o persoană pudică, atunci această carte nu este pentru tine. Ia-ți, în loc, un Cuelho, Pleșu sau un volum de Eminescu.

Revenind la personajul nostru, Adrian este homosexual. Și cred că tocmai acest lucru dă atât farmec cărții! El vorbește cu lejeritate și sinceritate despre copilăria sa nu tocmai roz, despre religie, bani, sex, moarte, iubire, muzică și despre asumarea propriilor defecte.

Adrian presară multe mesaje de-a lungul cărții, cu toate că intenția lui nu este neapărat de a te învăța ceva. Trebuie doar să fii atent și să citești printre rânduri.

Vă întrebați cum arată viața unui bărbat homosexual? Haideți să vă spun din ceea ce am citit: arată fix ca a unui bărbat hetero. Și persoanele gay iubesc, plâng, se plimbă, călătoresc, râd, suferă, plâng, au emoții, dorințe ascunse, drame etc.

Unul dintre citatele mele preferate din carte este următorul:

“Frica face din tot pământul ăsta un cimitir în care ne îngropăm singuri,când, de fapt, ar trebui să îngropăm frica.”

Vă recomand să citiți Cimitirul. Sper să vă placă și să faceți abstracție de limbajul colorat din carte!

Titlu: Cimitirul

Autor: Adrian Teleșpan

Nr. de pagini: 377

Editura: Herg Benet

 

xoxo

5 Replies to “Cimitirul”

  1. Poteci de dor says: Reply

    Mulţumesc mult pentru recomandare!

    1. madmoiselle says: Reply

      Cu mare drag! Te pup, Potecuțo!

  2. „Citește-l pe Teleșpan! Citește-l!” Da, da, peste tot îl văd și mi-l recomandă lumea, vreau și eu să-l încerc, să văd de ce este așa wow!
    Frumoasă recenzie și cred că și eu să încep tot cu această carte de la ei, vorbesc cu prietenii de la Herg! ♥

    xoxo

    1. Și eu îți spun același lucru: „Citește-l pe Teleșpan!”

  3. Trebuie sa imi notez cartea, sigur mi-ar placea stilul lui 🙂

Leave a Reply